Costel Zăgan

25.10.2023

Odă profesorului de română

Azi batjocura se numeşte laudă şi invers
Chiar dacă-s binemeritate şi unele şi alte
le Toţi de la conducătorii (care-s mulţi şi
de diverse naţii) şi până la oamenii de
serviciu ai acestei ţări Te-au transformat
HALAL PROFESOR
în ţinta batjocurii naţionale
Ce nevoie mai este de profesor
dacă toată lumea-i liberă să facă ce vrea
muşchii ei (cu care şi gândeşte
fără doar şi poate)
Din profesor din convingerile sale
Din pregătirea şi speranţele lui de-o viaţă
POŢI EXECUŢI
NU POŢI VALEA
Că stau la rând destui
Mai capabili mai frumoşi mai pupincurişti
Gata să folosească limba română ca dezinfectant
prin părţile mai moi
Profesore culcat
şi
înaintarea pe limbă română
Că vă ia mama dracului
şi pe tine şi pe limba ta ascuţită
Şi-acum taci
că nu ţi-am dat
niciun
cuvânt

(din volumul ODE GINGAŞE)

 

PENTRU PÂINE

 

Ţăranul şi-a făcut din suflet
candelă de luminat neamul

lumina ochilor săi
e
o sărbătoare în haine de lucru

în fiecare primăvară
îşi cere iertare pământului
cu
plugul

lanurile de grâu fi-vor de-aceea
un detaliu al conştiinţei sale

pâinea

Pasărea Phoenix
renăscută
din
sudoarea acestei primăveri
fatale

 Costel Zăgan, Ode gingaşe (1 ianuarie 2012)

UN COMENTARIU

În sfârşit
şi
problema ţărănească
a
fost
eradicată

Începând
de
azi
De ţărani
se va
ocupa
numai
Dumnezeu
şi
compania

Îngerii
vor
tunde regulat
iarba
din cimitire
bineînţeles

Iar
nevestele ţăranilor
vor primi
pensiile alimentare
direct din rai

De asemenea

Dumnezeu însuşi
va avea grijă
de
crucile ţăranilor

Să fie mereu verzi
şi viguroase

Ţăranul român
nu va mai fi
decât
o
poveste
de speriat
copii
de la oraş

O poreclă
pe
care
să ne-o
spunem
unii
altora

În zilele
de
sărbătoare

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (28 martie 2009)
Votează! | Copiază!

ȚĂRÂNA CU NUME DE OM

Ţăranul ară din greu pământul dintre două 

orânduiri sociale

 apoi

 scuipă în palmele bătătorite

 de atâtea speranţe deşarte

 uitându-se

dezaprobator la soarele grăbit 

să-ncheie ziua

şi la ultimul nasture

 se freacă la ochi nevenindu-i să creadă

 că Ileana Cosânzeana-i muierea lui

și-i gata

să îngenuncheze

să sărute

pământul

care

l-a chinuit

o

viaţă

și

o

moarte

Costel Zăgan, Ode gingaşe (18 aprilie 2020)

LÂNGĂ FERICIRE

Dragă Kitty azi sunt aproape fericită

eşafodu-i gol

 toţi călăii au fost trimişi

acasă în şomaj tehnic 

vor primi aceeaşi leafă

însă nu vor mai ucide pe nimeni

se pot orienta spre alte meserii 

profesori

doctori sau ţărani

îl tentează primele 

dar

aşteaptă o ofertă şi din satul lor natal

fantomele de la cimitir au închinat toate

steagul

Costel Zăgan, Contrajurnalul Annei Frank (2019)

ȚĂRANUL SEAMĂNĂ SOARELE

În fiecare dimineaţă a istoriei

Cu ochii plini de înţelepciune

cu mâinile bătătorite de speranţă

cu sufletul brăzdat de jerfe

cu umerii iluminaţi de izvoare

Ţăranul pune în brazdă

sămânţa luminii

Costel Zăgan, Ode gingaşe (2011)

EPIGRAMĂ

De la Dunăre mai sus

eu aş tace poate nu-s

De la Dunăre mai jos

prostu-i şi mai prost

Geaba poreclit-a apa

ce-i bun scrie cu sapa

Aş jigni totuși ţăranul

o fi prost o fi Zăganul

Aştept oare un răspuns

ce se râde ce-i de plâns

Costel Zăgan, Ode gingaşe (ianuarie 2022)