Pendulează între flori și spini
Costel Zăgan, UNIVERSURI PARALELE
De ce ți-aș răspunde
pe mine nu mă cunosc
despre tine n-am habar
și-atunci de ce să consumăm
inutil niște cuvinte
sau niște
tăceri
care
nu-s
măcar
ale
noastre
De oriunde aș începe, mă întorc la mine.
Chiar dacă nu sunt acasă întotdeauna.
Însă nu sunt greu de găsit.
Toate lucrurile pe care le-am atins vreodată pot da relații în acest sens.
Și primele care mă acuză sunt cuvintele, nu tăcerea.
Curios, nu?
COSTEL ZĂGAN
Zâna nopții rupe patul
zâna nopții rupe gura
se aprinde iarăși satul
ne-a făcut la toți figura
COSTEL ZĂGAN
Șezătorile fulgilor de nea
șezătorile firului de iarbă
Doamne de ce-i poezia rea
cazanele cu smoală să fiarbă
COSTEL ZĂGAN
Doar cu poezia pe limbă
născut în Limba Română
nimeni nu mă schimbă
când iubirea-i stăpână
*** Făcu un pas mare în subconștient, pas necesar pentru a renaște din nou, pentru a se reinventa și a învăța să-și depășească fricile acum...