o poezie
mai proaspătă
ca
un sân
de fată
COSTEL ZĂGAN
Poetul: înger salvat prin lectură. (Costel Zăgan)
De ce ți-aș răspunde
pe mine nu mă cunosc
despre tine n-am habar
și-atunci de ce să consumăm
inutil niște cuvinte
sau niște
tăceri
care
nu-s
măcar
ale
noastre
De oriunde aș începe, mă întorc la mine.
Chiar dacă nu sunt acasă întotdeauna.
Însă nu sunt greu de găsit.
Toate lucrurile pe care le-am atins vreodată pot da relații în acest sens.
Și primele care mă acuză sunt cuvintele, nu tăcerea.
Curios, nu?
COSTEL ZĂGAN
Zâna nopții rupe patul
zâna nopții rupe gura
se aprinde iarăși satul
ne-a făcut la toți figura
COSTEL ZĂGAN
Șezătorile fulgilor de nea
șezătorile firului de iarbă
Doamne de ce-i poezia rea
cazanele cu smoală să fiarbă
COSTEL ZĂGAN
Doar cu poezia pe limbă
născut în Limba Română
nimeni nu mă schimbă
când iubirea-i stăpână
Azi batjocura se numeşte laudă şi invers
Chiar dacă-s binemeritate şi unele şi alte
le Toţi de la conducătorii (care-s mulţi şi
de diverse naţii) şi până la oamenii de
serviciu ai acestei ţări Te-au transformat
HALAL PROFESOR
în ţinta batjocurii naţionale
Ce nevoie mai este de profesor
dacă toată lumea-i liberă să facă ce vrea
muşchii ei (cu care şi gândeşte
fără doar şi poate)
Din profesor din convingerile sale
Din pregătirea şi speranţele lui de-o viaţă
POŢI EXECUŢI
NU POŢI VALEA
Că stau la rând destui
Mai capabili mai frumoşi mai pupincurişti
Gata să folosească limba română ca dezinfectant
prin părţile mai moi
Profesore culcat
şi
înaintarea pe limbă română
Că vă ia mama dracului
şi pe tine şi pe limba ta ascuţită
Şi-acum taci
că nu ţi-am dat
niciun
cuvânt
(din volumul ODE GINGAŞE)